- scatulcă
- scatúlcă, scatúlce şi scatúlci, s.f. (înv. şi reg.) lădiţă, cutie, cufăraş în care se pun sticle, mâncare, obiecte mărunte etc. pentru călătorie.Trimis de blaurb, 21.09.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
scatolcă — scatólcă ( ci), s.f. – 1. Ladă, cufăraş. – 2. Palmă puternică. – var. scatoalcă, Mold. scatulcă. it. scatola, prin rus. skatulka (Cihac, II, 330; Sanzewitsch 209). Semantismul celui de al doilea sens nu este clar. Este dubletul lui şcatulă, s.f.… … Dicționar Român