dezorientat — DEZORIENTÁT, Ă, dezorientaţi, re, adj. Care nu se poate orienta în spaţiu, care nu ştie exact unde se găseşte, pe unde trebuie să apuce. ♦ fig. Care nu ştie ce atitudine să ia în faţă unei situaţii; descumpănit. [pr.: ri en ] – v. dezorienta. cf … Dicționar Român
plictisit — PLICTISÍT, Ă, plictisiţi, te, adj. 1. Care este stăpânit de plictiseală (1), care exprimă sau manifestă plictiseală. 2. Enervat, agasat, supărat. – v. plictisi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PLICTISÍT adj. 1. sătul, săturat,… … Dicționar Român
sastisi — SASTISÍ, sastisesc, vb. IV. refl. şi tranz. (Grecism înv.) A (se) tulbura, a (se) zăpăci. ♦ A (se) plictisi, a (se) sătura. – Din ngr. sástisa (aor (aorist). lui sastizo). Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SASTISÍ vb. v … Dicționar Român
scârbit — SCÂRBÍT, Ă, scârbiţi, te, adj. (Despre oameni) Plin de scârbă; îngreţoşat, dezgustat. ♦ (reg.) întristat, supărat. – v. scârbi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Scârbit ≠ voios Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român