sardea

SARDÉA, sardele, s.f. Numele mai multor specii de peşti de mare din grupul scrumbiilor, care se consumă proaspeţi sau conservaţi. ♢ loc. adv. Ca sardelele = unul lângă altul, foarte înghesuiţi. – Din ngr. sardhélla, it. sardella.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SARDEÁ s. (iht.) (rar) sardină. (sardeaele în ulei.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



sardeá s. f., art. sardeáua, g.-d. art. sardélei; pl. sardéle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SARD//EÁ sardeaéle f. Peşte marin asemănător cu scrumbia, dar de talie mai mică. ♢ Ca sardeaelele (în cutie sau în putină) înghesuiţi, lipiţi unul de altul. [art. sardeaua] /< it. sardella, ngr. sardélla

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SARDEÁ, sardele, s.f. (iht.) Peşte marin, numit şi sardină (pl. sardine), din subordinul clupeizi, din care fac parte şi heringul, şprotul (şprot), hamsia şi scrumbia, foarte asemănătoare unele cu altele în anumite stadii de dezvoltare. Sardeaua este de culoare albă-albastră-verde, atinge o lungime de 18-25 cm, iar la maturitate are corpul gros şi carnea foarte grasă (Sardina pilchardus). Peştele matur se comercializează ca pilchard. Peştii de max. 16 cm apar în comerţ sub formă de conserve de sardine, dar acestea conţin adesea şi heringi de mici dimensiuni sau şprot. Prin sardelă (pl. sardele) sau sardeluţă se înţelege, de obicei, hamsia, şi nu niste sardine de mici dimensiuni.

Trimis de gal, 13.09.2007. Sursa: DGE



sardeá (sardéle), s.f. – Sardină. – var. mr. sardelă. it. sardella, prin intermediul ngr. σαρδέλλα (Tiktin; Gáldi 237), cf. tc., bg. sardela; sing. format după pl. ca în paralelismul stele-stea, rîndunele-rîndunea etc.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER