saprofag

SAPROFÁG, -Ă, saprofagi, -ge, adj. (biol.; despre animale) Care se hrăneşte cu materii organice în descompunere. – Din fr. saprophage.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



saprofág adj. m., pl. saprofági; f. sg. saprofágă, pl. saprofáge

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SAPROFÁ//G saprofaggă (saprofaggi, saprofagge) Care se hrăneşte cu materiale organice în descompunere. /<fr. saprophage

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SAPROFÁG, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrăneşte cu materii organice descompuse. [< fr. saprophage, cf. gr. sapros – putred, phagein – a mânca].

Trimis de LauraGellner, 04.04.2007. Sursa: DN



SAPROFÁG, -Ă adj. (despre organisme) care se hrăneşte cu materii organice în descompunere. (< fr. saprophage)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN