- bandurar
- BANDURÁR, bandurari, s.m. (Rar) Bandurist. – Bandură2 + suf. -ar.Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BANDURÁR s. v. bandurist.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebandurár s. m., pl. banduráriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.