- salva
- SALVÁ, salvez, vb. I. tranz. şi refl. A scăpa pe cineva sau a izbuti să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc. ♢ expr. (tranz.) A salva situaţia = a reuşi să îndrepte o situaţie grea, neplăcută; a face faţă unei situaţii. A salva aparenţele = a da unui lucru, unei situaţii etc. o înfăţişare capabilă să ascundă un rău lăuntric. – Din lat., it. salvare.Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98SALVÁ vb. 1. v. scăpa. 2. v. elibera. 3. v. scoate. 4. v. mântui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesalvá vb., ind. prez. 1 sg. salvéz, 3 sg. şi pl. salveázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SALV//Á salvaéz tranz. (fiinţe sau obiecte) A scoate dintr-o situaţie complicată; a scăpa. ♢ salva situaţia a reuşi să facă faţă unei situaţii grele. /<lat., it. salvareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSALVÁ vb. I. tr. A scăpa, a scoate (pe cineva sau ceva) din primejdie, din încurcătură etc. ♦ A salva aparenţele = a face faţă; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit. ♦ refl. A se scăpa singur dintr-o primejdie. [< lat. salvare, cf. it. salvare].Trimis de LauraGellner, 04.04.2007. Sursa: DNSALVÁ vb. I. tr. a scăpa, a scoate din primejdie, din încurcătură etc. o a salva aparenţele = a face faţă; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit. II. refl. a se scăpa singur dintr-o primejdie. (< lat., it. salvare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNsalvá (salvéz, salvát), vb. – A scăpa, a se elibera. lat. salvare (sec. XIX). – Der. salvă, s.f., din fr. salve; salvator, s.m., din lat. salvator (se.c XIX); salv-conduct, s.n., din fr. sauf-conduit; salvare, s.f. (scăpare; mîntuire; casă de ajutor).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.