saftea

SAFTEÁ s.f. (pop. şi fam.) Prima vânzare pe care o face un negustor dintr-o marfă (nouă) la începutul unei zile, al unei săptămâni etc.; p. ext. început norocos al unei afaceri. ♦ fig. Prima întrebuinţare a unui lucru. [var.: (reg.) săfteá s.f.] – Din tc. siftah.

Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98



SAFTEÁ s. (înv. şi pop.) pocinog. (A face safteaua unui negustor.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



safteá s. f., art. safteáua

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SAFTEÁ f. pop. 1) Prima vânzare dintr-o marfă. A face safteaua. 2) fig. Început care priveşte o reuşită. 3) fig. Prima întrebuinţare a unui lucru. [art. safteaua] /<turc. safte

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



safteá (-éle), s.f. – Prima vînzare a zilei într-o prăvălie. – var. seftea. – Mr. sifte. tc. (arab.) sefte (Roesler 602; Şeineanu, II, 306; Ronzevalle 100), cf. ngr. σεφτές, bg., sb. sefté.

Trimis de blaurb, 30.10.2008. Sursa: DER