sachelar

SACHELÁR, sachelari, s.m. (înv.) Grad onorific în ierarhia preoţească; preot care purta acel grad. – Din ngr. sakellários.

Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98



sachelár s. m., pl. sachelári

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



sachelár (sachelári), s.m. – Inspector ecleziastic al mănăstirilor. – var. înv. sachelariu. Mgr. σαϰελλάριος, din lat. sacellum (Cihac, II, 693), cf. sl. sakelariĭ.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER