- saceac
- saceác, saceácuri, s.n. (reg.) 1. (în forma: salceag) parte componentă a unei case, lată de 2-3 palme, care se află între calcan şi streaşina casei. 2. (în forma: saciap) parte a podului situată pe capetele ieşite în afară ale grinzilor. 3. (în forma: saciap) locul gol la streaşina casei, între cosoroabă şi grindă. 4. bârna care leagă stâlpii casei deasupra.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.