răsuc

răsuc
RĂSÚC, răsucuri, s.n. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, cu un cârlig la capătul de jos, de care se leagă firul pentru a putea fi răsucit. – Din răsuci (derivat regresiv).
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

răsúc s. n., pl. răsúcuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • răsuci — RĂSUCÍ, răsucésc, vb. IV. 1. tranz. şi intranz. A deforma un corp alungit, prin rotirea în sensuri opuse extremităţilor sale. ♦ A învârti un fir textil în jurul lui însuşi şi în aceeaşi direcţie, pentru a l face mai rezistent. ♦ A reuni două sau… …   Dicționar Român

  • răsucea — răsuceá, răsucéle, s.f. (reg.) unealtă de tors, furcă; răsuc; (în expr.) a lua în răsucea = a lua la zor. Trimis de blaurb, 13.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”