- răs
- RĂS- (Înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore, în forma răz-) Element de compunere care: 1. a) formează, de la verbe, derivate care exprimă o împrăştiere, o repetare sau o intensificare a acţiunii exprimate de verbul simplu; b) formează, de la adjective, derivate care exprimă intensificarea însuşirii exprimate de adjectivul simplu; c) (rar) formează, de la substantive, derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu; d) formează, de la substantive denumind grade de rudenie, derivate care indică generaţii depărtate; e) formează, de la adverbe de timp, derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu; 2. a) formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche; b) formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea modificării (în sens negativ) a situaţiei dinainte; 3. formează, de la verbe, substantive şi adjective, derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvântului simplu. [var.: răz-] – Din sl. ras-, raz-.Trimis de claudia, 29.10.2007. Sursa: DEX '98răs- Prefix care arată că acţiunea unui verb revine la situaţia dinainte (răspopi, răsgîndi), se diversifică (răstălmăci) sau se intensifică (răsputea). Cînd se foloseşte cu repetiţia vb. la forma sa simplă, echivalează cu "o dată şi încă o dată". sl. razŭ "des-". În unele cazuri s-a presupus posibilitatea de a reprezenta un lat. re-ex-, care poate n-ar fi necesară, deşi pref. sl. e productiv în rom. Trebuie scris răz- înainte de b şi m, v, ca în sl. cf. Miklosich, Lexicon, 781; Tiktin; Rosetti, III, 70. Nu mai menţionăm der. cu repetiţie, care nu au circulaţie independentă şi al căror număr poate creşte nelimitat.Trimis de blaurb, 06.10.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.