- râs
- RÂS1, râsuri, s.n. Acţiunea de a râde şi rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimată printr-o mişcare caracteristică a feţei şi a gurii, însoţită de un sunet specific, nearticulat; râset. ♢ expr. De râs (sau de râsul lumii) = de ocară, de batjocură; ridicol. A lua (pe cineva) în râs = a-şi bate joc (de cineva). A-şi face râs de cineva (sau de ceva) = a-şi bate joc de cineva sau de ceva. ♦ (Rar) Sunet în cascade, scos de unele păsări. – lat. risus.Trimis de claudia, 17.11.2008. Sursa: DEX '98RÂS2, râşi, s.m. Specie de mamifer sălbatic, carnivor, din familia felinelor, mai mare decât pisica sălbatică, cu blana galbenă-roşcată (cu pete negre) şi cu smocuri de păr pe urechi; linx (Lynx lynx). – Din sl. rysĩ.Trimis de claudia, 17.11.2008. Sursa: DEX '98Râs ≠ plânsTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: AntonimeRÂS s. 1. râset. (Era mare râs şi veselie.) 2. v. batjocură.Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: SinonimeRÂS s. (zool.; Lynx lynx) linx.Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Sinonimerâs (mamifer, pasăre) s. m., pl. râşiTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Dicţionar ortograficrâs (acţiune) s. n., pl. râsuriTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Dicţionar ortograficRÂS1 râsuri n. 1) v. A RÂDE. râs de copil. ♢ râs cu plâns râs forţat. A-l umfla pe cineva râsul se spune despre cineva care abia îşi stăpâneşte râsul. A-l apuca pe cineva râsul a începe să râdă. A pufni în (sau de) râs a izbucni într-un râs brusc, spontan. A se strica (sau a se prăpădi, a se tăvăli, a leşina, a plesni) de râs a râde cu mare poftă şi mult. După râs vine plâns se spune cuiva extrem de vesel, pentru a-l tempera. 2) Totalitate a sunetelor spontane, nearticulate şi intermitente, produse de aerul ieşit pe glotă în timpul respiraţiei, care sunt provocate de un sentiment de veselie, bucurie sau plăcere. râs cu hohote. râs molipsitor. ♢ râs homeric râs foarte puternic şi nestăpânit. 3) Bătaie de joc. ♢ râs şi batjocură a) mare batjocură; b) situaţie ruşinoasă; ruşine mare. De râsul lumii de batjocură; de ocară; ridicol. A lua în râs pe cineva a-şi bate joc de cineva. A face de râs a pune pe cineva într-o situaţie ridicolă. A se face de râs a-şi strica reputaţia; a se compromite. A-şi face râs de ceva (sau de cineva) a-şi bate joc de cineva sau de ceva. 4) pop. Lucru prost executat. 5) pop. Om de nimic. râsul lumii. ♢ Râde râsul se spune despre un om de nimic, care îndrăzneşte să-şi mai bată joc de alţii. /<lat. risusTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEXRÂS2 râşi m. Mamifer carnivor, de talie medie, având blană galbenă-roşcată cu pete cafenii, cu coadă scurtă şi cu câte un smoc de păr în vârful urechilor; linx. /<sl. rysiTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEXrîs (rîsete), s.n. – 1. Acţiunea de a rîde. – 2. Bătaie de joc, zeflemea. – Mr. arîs. lat. rῑsus (Puşcariu 1462; REW 7336), cf. it. riso, prov., fr., cat. ris, sp., port. riso. pl. este un hibrid morfologic, luat de la rîset, s.n., cf. Puşcariu, Lr., 22. – cf. rîde. – Der. surîs, s.n., după fr. sourire.Trimis de blaurb, 17.11.2008. Sursa: DERrîs (rấşi), s.n. – Linx (Felix lynx). sl. rysĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 314; Conev 56), cf. sb., cr., slov. ris, ceh. rys, pol. ryš.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.