- rutinar
- RUTINÁR, -Ă, rutinari, -e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care lucrează numai prin rutină1; rutinier. 2. adj. (Rar) Şablonizat. – Rutină + suf. -ar. cf. fr. r o u t i n i e r .Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RUTINÁR adj., s. rutinier. (Spirit rutinar.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimerutinár adj. m., s. m., pl. rutinári; f. sg. rutináră, pl. rutináreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRUTINÁR rutinară (rutinari, rutinare) şi substantival Care ţine de rutină; propriu rutinei. /rutină + suf. rutinararTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXRUTINÁR s.m. (Rar) Cel care nu lucrează decât prin rutină; sclav al automatismului. // adj. Făcut prin rutină; automatizat, şablonizat. [var. rutinier, -ă adj., s.m. şi f. / cf. fr. routinier].Trimis de LauraGellner, 27.08.2005. Sursa: DNRUTINÁR, -Ă adj. rutinier. (după fr. routinier)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.