rusalie

RUSÁLIE, rusalii, s.f. 1. (La pl.) Sărbătoare religioasă creştină, cu străvechi origini mitologice, provenind din ritualuri de pomenire a morţilor, care cade la 50 de zile după Paşti. 2. (În mitologia populară) Fiinţă fantastică, asemănătoare cu ielele, reprezentată ca o zână rea, care dezlănţuie furtuni, schilodeşte pe oameni sau le ia minţile. 3. (entom.) Larvă acvatică a insectei Ephemeride Polingenia, care se găseşte mai ales în Dunăre, constituind hrana principală a cegii; p. ext. efemeră. – Din sl. rusalija.

Trimis de ana_zecheru, 18.03.2009. Sursa: DEX '98



RUSÁLIE s. v. efemeră.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



SFREDELUL RUSÁLIILOR s. v. strat de rusalii, todorusale.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



rusálie (zână, gâză) s. f. (sil. -li-e), art. rusália (sil. -li-a), g.-d. art. rusáliei; pl. rusálii, art. rusáliile (sil. -li-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



sfrédelul-Rusáliilor s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RUSÁLI//E rusaliei f. 1) la pl. Sărbătoare religioasă creştină care cade în a cincizecea zi după Paşti. 2) la pl. Fiinţă mitologică cu chip de zână, care ia minţile oamenilor. 3) la pl. Ordin de insecte cu corp subţire şi moale, care trăiesc în stare adultă doar câteva zile sau ore; efemeridă. 4) Insectă din acest ordin. [G.-D. rusaliei; Sil. -li-e] /<sl. rusalija

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



RUSÁLIE, rusalii, s.f. rusalie 4. (La pl.) Săptămâna dinaintea sărbătorii de rusalii (1.), în timpul căreia există obiceiul să se sărbătorească anotimpul primăverii şi să se pomenească morţii. (indirect din lat. Rŏsālia; deriv. directă din lat. sau prin interm. unei var. rŏsāria este improbabilă; cu toate acestea, traseul urmat de împrumut rămâne discutabil: din sl. rusalija şi acesta din gr. medie ρουσάλια; totuşi persistă îndoiala că rezultatul din rom. ar fi putut să păstreze sunetul l palatalizat din sl. (cf. bg. rusalja, sb. rusalje), care, în mod normal, dispare în rom.; pe de altă parte, forma cea mai veche a cuv. din rom. este atestată cu o (rosalii), iar aceasta nu se poate explica nici prin interm. sl., nici prin cel al mgr.; prob. un împrumut cultural)

Trimis de tavi, 08.10.2004. Sursa: DER



RUSÁLIE, rusálii, s.f. 1. (La pl.) rusalie v. i e l e, ş t i m ă¹.

Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DLRLC