rumen

rumen
RÚMEN1, rumene, s.n. Primul şi cel mai mare compartiment al stomacului rumegătoarelor, de forma unui sac dublu, care ocupă întreaga cavitate abdominală stângă şi o parte din cavitatea abdominală dreaptă şi în care se înmagazinează alimentele şi se macerează sub influenţa florei bacteriene, a fermenţilor şi a mişcării pereţilor; ierbar2. – Din fr. rumen.
Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX '98

RÚMEN2, -Ă, rumeni, -e, adj. 1. (Despre obraz sau buze) De o culoare care bate în roşu. ♦ (Despre oameni) Cu faţa îmbujorată, cu obrajii roşii. ♦ (Despre fructe şi unele alimente) Care a căpătat o culoare roşiatică (sub acţiunea focului sau a soarelui); bine copt. 2. De culoare roşu-aprins; trandafiriu. – Din sl. rumĕnŭ.
Trimis de LauraGellner, 18.11.2008. Sursa: DEX '98

RÚMEN adj. 1. îmbujorat, împurpurat, înroşit, roşu, rumenit, (livr.) rubicond, (rar) roşit, (fig.) aprins, înflorit. (Cu obrajii rumen.) 2. roz, trandafiriu. (Copil cu obrajii rumen.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

RÚMEN s. (anat.) burduhan, ierbar. (rumen al animalelor rumegătoare.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

rúmen adj. m., pl. rúmeni; f. sg. rúmenă, pl. rúmene
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

rúmen s. n., pl. rúmene
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RÚMEN1 rumene n. (la animalele rumegătoare) Diviziune a stomacului în care se înmagazinează alimentele înainte de a fi rumegate; ierbar. /<fr. rumen
Trimis de siveco, 30.03.2005. Sursa: NODEX

RÚMEN2 rumenă (rumeni, rumene) 1) (despre faţă, buze etc.) Care are o culoare roşiatică, sănătoasă. 2) (despre persoane) Care este îmbujorat la faţă. 3) (despre fructe sau despre unele produse alimentare) Care a devenit roşiatic (sub acţiunea soarelui sau a focului). Măr rumen. Colac rumen. /<sl. rumĕnu
Trimis de siveco, 14.08.2008. Sursa: NODEX

RÚMEN2, RÚMENĂ, rúmeni, rúmene, adj. rumen (din sl. rumĕnŭ = roşu; cf. scr., slovac. rumen)
Trimis de tavi, 14.11.2008. Sursa: DER

RÚMEN s.n. Primul compartiment al stomacului rumegătoarelor. [< fr. rumen, cf. lat. rumen].
Trimis de LauraGellner, 01.04.2007. Sursa: DN

RÚMEN s. n. primul compartiment al stomacului la rumegătoare. (< fr., lat. rumen)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

rúmen (rúmenă), adj. – Trandafiriu, roşcat. – Mr. arumîn. sl. rumĕnŭ "roşu" (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 491; Conev 97), cf. sb., cr., slov. rumen. – Der. rumeior, adj. (dim. al lui rumen); rumeni, vb. (a se înroşi; a se face rumen, a se frige uşor), din sl. rumĕniti, sb., cr. rumeniti; rumeneală, s.f. (roşeaţă, îmbujorare; fard; căldură, dogoare), din sl. rumĕnilo, sb., cr., slov. rumenilo; rumeniu, adj. (trandafiriu); rumeniţă, s.f. (fard).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • Rumen — (mazedonisch Румен) ist ein männlicher Vorname mazedonischer Herkunft mit der Bedeutung „erröten“, „rot werden“,[1] der insbesondere in Bulgarien vorkommt.[2] Bekannte Namensträger Rumen Alexandrow (* 1960), bulgarischer Gewichtheber Rumen… …   Deutsch Wikipedia

  • rumen — [ rymɛn ] n. m. • 1765; mot lat. « œsophage » ♦ Zool. Premier compartiment de l estomac des ruminants. ⇒ panse. ● rumen nom masculin (mot latin) Synonyme de panse. ● rumen (synonymes) nom masculin (mot latin) Synonymes …   Encyclopédie Universelle

  • rumen — rùmen prid. <odr. ī> DEFINICIJA koji ima tonove, nijanse crvene boje; crvenkast, ružičast, koji je takve boje (lice, zora, jabuka) ONOMASTIKA Rùmen m. os. ime (narodno), zast. pr. (nadimačka, ob. prema boji puti): Rùmen (Buzet), Rùmēnčić… …   Hrvatski jezični portal

  • Rumen — Ru men, n. [L. rumen, inis, the throat.] 1. (Anat.) The first stomach of ruminants; the paunch; the fardingbag. See Illust. below. [1913 Webster] 2. The cud of a ruminant. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Rumen —   [lateinisch »Kehle«, »Schlund«] das, s, der Pansen der Wiederkäuer (Magen). * * * Ru|men, das; s [lat. rumen, ruma = Kehle, Gurgel, Schlund] (Zool.): Pansen der Wiederkäuer …   Universal-Lexikon

  • rumen — 1728, from L. rumen the throat …   Etymology dictionary

  • rumen — rȕmēn ž <G i> DEFINICIJA ekspr. rumenilo ETIMOLOGIJA vidi rumen …   Hrvatski jezični portal

  • Rumen — (lat.), 1) der Schlund, s.d.; 2) bei Wiederkäuern der Pansen, s.u. Magen a) …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Rumen — (lat.), der Schlund, bei Wiederkäuern der Pansen (s. d.) …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • rumen — m. Zool. Primera de las cuatro cavidades en que se divide el estómago de los rumiantes. ≃ Panza …   Enciclopedia Universal

  • rùmen — prid. 〈odr. ī〉 koji ima tonove, nijanse crvene boje; crvenkast, ružičast, koji je takve boje (lice, zora, jabuka) …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”