balgiu

balgíu, balgíi, s.m. (înv.) turc strângător de miere pentru Poarta Otomană.

Trimis de blaurb, 22.03.2006. Sursa: DAR



balgíu (-ii), s.m. – În vechime, negustor sau funcţionar turc care cumpăra mierea şi ceara pentru sultan. tc. balci (Şeineanu, III, 11; Lokotsch 201). În prezent ieşit din uz. – Der. balgi-başa, s.m. (şef de balgii), din tc. balci başi; balgi-başlic, s.n. (contribuţie în miere şi ceară), din tc. balci başlik. Cuvinte introduse în sec. XVII, astăzi nefolosite.

Trimis de blaurb, 29.07.2006. Sursa: DER