înrudire — ÎNRUDÍRE, înrudiri, s.f. Faptul de a se înrudi; rudire. – v. înrudi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNRUDÍRE s. 1. (înv. şi reg.) rudire, (Mold. şi Bucov.) înnemurire. (înrudire lor prin căsătorie.) 2. v. rudenie. 3. v. potrivire … Dicționar Român
rudiment — (ru di man) s. m. 1° Premières notions, premiers principes d une science, d un art. • Les premiers rudiments sont, en tout genre, plus lents chez les hommes que les grands progrès, VOLT. Moeurs, introd.. 2° La partie la plus élémentaire de… … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
erudite — er•u•dite [[t]ˈɛr yʊˌdaɪt, ˈɛr ʊ [/t]] adj. characterized by great erudition; learned or scholarly • Etymology: 1375–1425; late ME < L ērudītus learned, orig. ptp. of ērudīre to instruct =ē e + rudīre, der. of rudis rough, rude er′u•dite ly,… … From formal English to slang