- roşior
- ROŞIÓR, -OÁRĂ, roşiori, -oare, adj., subst. I. adj. Diminutiv al lui roşu. ♢ Pere roşioare = soi de pere care se păstrează bine toată iarna. Prune roşioare = soi de prune (prună) care se coc de timpuriu. II. s.f. 1. (La sg.) Soi de viţă de vie cu struguri mici de culoare roşiatică, puţin răspândit în cultură. 2. Peşte cu corpul turtit lateral şi acoperit cu solzi mari, cu ochii şi cu înotătoarele roşietice (Scardinius erythrophthalmus). III. s.m. (La pl.) Corp de elită al cavaleriei în organizarea mai veche a armatei române; (şi la sg.) ostaş din acest corp de cavalerie. [pr.: -şi-or] – Roşu + suf. -ior.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ROŞIÓR s. v. boiştean, scarlatină.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeroşiór adj. m. (sil. -şi-or), pl. roşióri; f. sg. roşioáră, pl. roşioáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficroşiór (mil.) s. m. (sil. -şi-or), pl. roşióriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficROŞIÓR roşiori m. 1) la pl. Corp de cavalerie în armata română. 2) Ostaş din acest corp. [Sil. -şi-or] /roşu + suf. roşioriorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.