rotunjitor

ROTUNJITÓR, rotunjitoare, s.n. Unealtă care serveşte la fasonarea, îndepărtarea sau netezirea pieselor cu secţiune circulară. – Rotunji + suf. -tor.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



rotunjitór s. n., pl. rotunjitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ROTUNJIT//ÓR rotunjitoroáre n. Unealtă pentru fasonarea sau pentru netezirea pieselor de formă rotundă. /rotund + suf. rotunjitorior

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX