- romaniţă
- ROMANÍŢĂ, romaniţe, s.f. (bot.; regional) Muşeţel. [var.: romăníţă s.f.] – Din pol. rumianiec, ucr. romanec'.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ROMANÍŢĂ s. v. granat, muşeţel, spilcuţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeROMANIŢĂ PROÁSTĂ s. v. romaniţă neadevărată, romaniţă nemirositoare.Trimis de siveco, 06.11.2008. Sursa: SinonimeROMANIŢĂ PUTUROÁSĂ s. v. romaniţă neadevărată, romaniţă nemirositoare.Trimis de siveco, 20.11.2007. Sursa: Sinonimeromaníţă s. f., g.-d. art. romaníţei; pl. romaníţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficROMANÍŢ//Ă romaniţăe f. 1) Plantă erbacee anu-ală, cu frunze alterne divizate şi cu flori aromate, albe pe margini şi galbene în centru, folosită în medicină; muşeţel. 2) Plantă er-bacee decorativă, cultivată pentru florile ei mari, plăcut mirositoare. [G.-D. romaniţei] /roman + suf. romaniţăiţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXromaníţă (romaníţe), s.f. – 1. Muşeţel (Matricaria chamomilla). – 2. Crizantemă de cîmp (Anthemis arvensis). – 3. Muşeţel-prost (Anthemis cotula). – var. romăniţă, romoniţă. De la roman "romaniţă puturoasă, crizantemă" (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 318), cf. sb. ramenka "muşeţel", sb. ramenek, rut. romanecĭ "crizantemă", rus. romannik "vetrice".Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.