- roitor
- ROITÓR, -OÁRE, roitori, -oare, adj. Care roieşte. [pr.: ro-i-] – Roi3 + suf. -tor.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98roitór adj. m. (sil. ro-i-), pl. roitóri; f. sg. şi pl. roitoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficROIT//ÓR roitoroáre (roitoróri, roitoroáre) Care roieşte. Albine roitoroare. [Sil. ro-i-] /a roi + suf. roitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.