- robust
- ROBÚST, -Ă, robuşti, -ste, adj. Care este înzestrat cu o constituţie fizică puternică; rezistent la muncă, la oboseală, la boală; voinic, viguros, vânjos. – Din fr. robuste.Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98Robust ≠ firav, indolent, pipernicit, plăpând, slab, slăbănogTrimis de siveco, 23.05.2008. Sursa: AntonimeROBÚST adj. 1. puternic, solid, tare, viguros, vânjos, voinic, zdravăn, (pop.) ţeapăn, vânos, vârtos, (reg.) puteros, putut, socolan, (Ban. şi Transilv.) pogan, (înv.) potent, putincios, spatoş, (fig.) verde. (Om robust.) 2. legat, solid, viguros, vânjos, voinic, zdravăn. (Extrem de robust.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimerobúst adj. m., pl. robúşti; f. sg. robústă, pl. robústeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficROBÚ//ST robuststă (robustşti, robustste) 1) (despre persoane) Care are o constituţie fizică puternică; bine dezvoltat fizic. 2) Care manifestă putere şi rezistenţă; puternic şi rezistent. /<fr. robusteTrimis de siveco, 28.10.2006. Sursa: NODEXROBÚST, -Ă adj. Tare, zdravăn, voinic, viguros. [< fr. robuste, cf. lat. robustus].Trimis de LauraGellner, 29.03.2007. Sursa: DNROBÚST, -Ă adj. tare, zdravăn, voinic, viguros; rezistent. (< fr. robuste)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.