- balans
- BALÁNS, balansuri, s.n. 1. Mişcare de legănare a unui obiect; pendulare, balansare. 2. (În sintagmele) Balans al culorilor = reglare a semnalelor video ale unui sistem de televiziune în culori, pentru obţinerea reproducerii fidele a culorilor. Balans stereofonic = reglaj al unui sistem stereofonic pentru a egaliza nivelele sonore ale canalelor. – Din balansa (derivat regresiv).Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BALÁNS s. balansare, clătinare, legănare, oscilare, oscilaţie, pendulare.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebaláns s. n., pl. balánsuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBALÁNS balansuri n. Mişcare oscilatorie; oscilaţie; pendulare; legănare. /v. a balansaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBALÁNS s.n. Oscilaţie; mişcare de oscilaţie, de pendulare. [pl. -suri. / < fr. balance].Trimis de LauraGellner, 07.03.2006. Sursa: DNBALÁNS s. n. mişcare de oscilaţie; balansare. (după fr. balancement)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.