rinsou

rinsóu s. n., art. rinsóul; pl. rinsóuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RINSÓU s.n. Motiv decorativ pictat sau sculptat, de formă curbată, reprezentând ramuri, frunze sau fructe. [< fr. rinceau].

Trimis de LauraGellner, 24.08.2005. Sursa: DN



RINSÓU s. n. motiv decorativ pictat sau sculptat, de formă curbată (ramuri, frunze sau fructe). (< fr. rinceau)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN