ricoşa

RICOŞÁ, pers. 3 ricoşează, vb. I. intranz. (Despre un proiectil, p. gener. despre orice corp mobil, aruncat sau izbit cu putere) A sări înapoi sau a-şi schimba direcţia traiectoriei iniţiale, în urma ciocnirii de un obstacol. – Din fr. ricocher.

Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98



ricoşá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. ricoşeáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. ricoşéze; ger. ricoşând

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A RICOŞ//Á pers. 3 ricoşaeáză intranz. (despre proiectile, gloanţe etc.) A-şi schimba brusc direcţia în urma lovirii de un obstacol. /<fr. ricocher

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



RICOŞÁ vb. I. intr. (Despre un corp mobil, un proiectil) A-şi schimba direcţia traiectoriei în urma ciocnirii de un obstacol. [< fr. ricocher].

Trimis de LauraGellner, 29.03.2007. Sursa: DN



RICOŞÁ vb. intr. (despre un proiectil) a-şi schimba direcţia traiectoriei în urma ciocnirii de un obstacol. (< fr. ricocher)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN