ricanator

ricanatór s. m., adj. m., pl. ricanatóri; f. sg. şi pl. ricanatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RICANATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care ricanează. II. adj. care exprimă o ricanare. (după fr. ricaneur)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN