- baibafir
- BAIBAFÍR, baibafire, s.n. (reg.) (Fir de) aur. [var.: başbafir s.n.] – Din tc. baibafir.Trimis de paula, 08.03.2002. Sursa: DLRMbaibafír s. n., pl. baibafíreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic!baibafír (înv., reg.) (bai-) s. n., pl. baibafíreTrimis de Laura-ana, 20.06.2007. Sursa: DOOM 2
Dicționar Român. 2013.