- revanşă
- REVÁNŞĂ, revanşe, s.f. Acţiune prin care cineva se revanşează; răzbunare pentru un rău suferit de cineva sau răsplată pentru un serviciu făcut. ♢ Spirit de revanşă = dorinţă de răzbunare; revanşism. ♦ (Sport) Partidă prin care un jucător sau o echipă învinsă anterior încearcă să obţină victoria în faţa aceluiaşi adversar. – Din fr. revanche.Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX '98revánşă s. f., g.-d. art. revánşei; pl. revánşeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREVÁNŞ//Ă revanşăe f. 1) Acţiune prin care cineva răzbună un rău pricinuit sau răsplăteşte un bine. ♢ Spirit de revanşă dorinţă nestrămutată de răzbunare; revanşism. A-şi lua revanşăa a plăti cuiva o neplăcere suferită; a-şi scoate pârleala. 2) sport Partidă prin care cel învins încearcă să-şi biruie adversarul. Meci revanşă. [G.-D. revan-şei] /<fr. revancheTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREVÁNŞĂ s.f. 1. Acţiunea prin care cineva se revanşează; (concr.) răzbunare sau răsplată pentru un rău suferit de cineva sau pentru un serviciu făcut. 2. (Sport) Partidă prin care un jucător sau o echipă învinsă încearcă să-şi învingă adversarul care a câştigat într-o competiţie anterioară. [< fr. revanche].Trimis de LauraGellner, 22.03.2007. Sursa: DNREVÁNŞĂ s. f. acţiunea prin care cineva se revanşează; răzbunare pentru un rău suferit sau răsplată pentru un serviciu făcut de cineva. ♢ (sport) partidă prin care un jucător sau o echipă învinsă încearcă să-şi învingă adversarul care a câştigat într-o competiţie anterioară. (< fr. revanche)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.