repusa

repusa: repusá vb., ind. prez. 1 sg. repuséz, 3 sg. şi pl. repuseáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REPUSÁ vb. I. tr. 1. (Franţuzism) A respinge, a retrimite. ♦ A rezista victorios. 2. (mec.) A produce un efort care tinde să îndepărteze ceva. [< fr. repousser].

Trimis de LauraGellner, 22.08.2005. Sursa: DN

REPUSÁ vb. tr. 1. a respinge, a retrimite. ♢ a rezista victorios. 2. (mec.) a produce un efort care tinde să îndepărteze ceva. (< fr. repousser)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

rèpuša — ž bot. jednogodišnja biljka (Moricandia arvensis) iz porodice krstašica (Cruciferae) … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
repuša — rèpuša ž DEFINICIJA bot. jednogodišnja biljka (Moricandia arvensis) iz porodice krstašica (Cruciferae) ETIMOLOGIJA v. repa … Hrvatski jezični portal
repusare — repusáre s. f., g. d. art. repusării Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REPUSÁRE s.f. Acţiunea de a repusa şi rezultatul ei. ♦ (Metal.) Modelare la rece a metalelor în foi. [< repusa]. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
siguranţă — SIGURÁNŢĂ, (3) siguranţe, s.f. 1. Lipsă de primejdie; sentiment de linişte şi încredere pe care îl dă cuiva faptul de a se şti la adăpost de orice pericol; securitate. 2. Lipsă de îndoială, convingere neclintită, încredere nestrămutată;… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias