- repetitor
- REPETITÓR, -OÁRE, repetitori, -oare, subst. 1. s.m. şi f. (Ieşit din uz) Pedagog, meditator. 2. s.m. şi f. Pianist acompaniator al unui cântăreţ sau al unui instrumentist în repetiţii şi în recitaluri; corepetitor. 3. s.n. Sală de meditaţie într-un internat. – Din fr. répétiteur, germ. Repetitor.Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX '98REPETITÓR s. v. corepetitor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeREPETITÓR s. v. meditator, preparator.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerepétitor (persoană) s. m., pl. repétitoriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficrepetitór (sală) s. n., pl. repetitoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREPETIT//ÓR1 repetitoroáre n. Sală de meditaţie într-un internat. /<fr. répétiteur, germ. RepetitorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREPETITÓR2 repetitori m. 1) Persoană care dă lecţii particulare unui elev; meditator; prepa-rator. 2) Pianist care acompaniază un vocalist sau un instrumentist; corepetitor. /<fr. répétiteur, germ. RepetitorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREPETITÓR, -OÁRE s.m. şi f. (Rar) Meditator, pedagog care ajută pe elevi la prepararea lecţiilor. // s.n. (Rar) Sală de meditaţii (într-un internat etc.). [cf. fr. répétiteur].Trimis de LauraGellner, 16.03.2007. Sursa: DNREPETITÓR, -OÁRE I. s. m. f. pianist acompaniator al unui cântăreţ sau instrumentist; corepetitor. II. s. n. 1. sală de meditaţii (într-un internat etc.). 2. aparat care repetă, prin comandă de la distanţă, indicaţiile unui instrument nautic. 3. fiecare dintre cele trei pavilioane ale codului internaţional de semnalizare destinate să înlocuiască unul dintre pavilioanele care se repetă. (< fr. répétiteur, germ. Repetitor)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.