renaştere

renaştere
RENÁŞTERE, renaşteri, s.f. Faptul de a renaşte; trezire la o viaţă nouă; refacere; avânt, reînflorire, reviriment. ♦ (Şi ca n. pr.) Mişcare social-politică şi culturală, din sec. XIV până în sec. XVI, în Europa occidentală, caracterizată prin mari invenţii şi descoperiri geografice, prin înflorirea ştiinţelor şi artelor, prin trezirea interesului pentru cultura antică; epocă din istoria Europei în care s-a manifestat această mişcare. – Din renaşte.
Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

renáştere s. f. naştere
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RENÁŞTER//E renaşterei f. 1) v. A RENAŞTE. 2) (în Europa occidentală şi centrală din sec. XIV-XVI) Mişcare social-politică şi culturală, determinată de lupta burgheziei împotriva feudalismului şi caracterizată prin promovarea unei concepţii optimiste despre demnitatea şi mareţia omului, prin înflorirea ştiin-ţelor şi artelor şi prin interes sporit pentru cultura antică. 3) Epocă istorică care include această perioadă de timp. [G.-D. renaşterii] /v. a renaşte
Trimis de siveco, 18.11.2004. Sursa: NODEX

RENÁŞTERE s.f. 1. Trezire la o viaţă nouă, refacere; reînflorire, reviriment, avânt. 2. Mişcare social-politică şi culturală din sec. XIV-XVI în Europa occidentală, care s-a caracterizat prin mari invenţii şi descoperiri geografice, prin înflorirea ştiinţelor şi a artelor şi prin reînvierea interesului pentru cultura antică. [< renaşte, după fr. Renaissance, it. Rinascimento].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

RENÁŞTERE s. f. 1. trezire la o viaţă nouă, refacere; reînflorire, reviriment, avânt. 2. mişcare social-politică şi culturală din sec. XIV-XVI în Europa occidentală, în lupta burgheziei contra feudalismului, caracterizată prin mari invenţii şi descoperiri geografice, prin înflorirea ştiinţelor şi a artelor şi prin reînvierea interesului pentru cultura antică. (< renaşte, /II/ după fr. Renaissance)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • renáştere — s. f., pl. renáşteri …   Romanian orthography

  • renascentist — RENASCENTÍST, Ă, renascentişti, ste, adj. Referitor la Renaştere, care aparţine Renaşterii, care este în spiritul Renaşterii. – După germ. renaissancistisch. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RENASCENTÍST adj. (rar) renascentin. (Cultu …   Dicționar Român

  • Партия «Возрождение» (Молдавия) — Партия «Возрождение» молд. Partidul «Renaştere», PR Лидер: Вадим Мишин Дата основания: 15 сентября 2012 Штаб квартира …   Википедия

  • quattrocento — QUATTROCÉNTO s.n. Denumire dată culturii italiene din sec. XV, cunoscută şi sub numele de Renaştere timpurie. [pr.: cua tro cén ] – cuv. it. Trimis de cata, 24.02.2002. Sursa: DEX 98  QUATTROCÉNTO s.n. quattrocento (sil. quat ) Trimis de tavi,… …   Dicționar Român

  • palingenezie — PALINGENEZÍE s.f. (În unele concepţii filozofice) Renaştere, înviere periodică a tuturor fiinţelor. ♦ fig. Înnoire, regenerare (morală). – Din fr. palingénésie. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  palingenezíe s. f., art. palingenizía …   Dicționar Român

  • vermicul — vermícul s. n., pl. vermícule Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  VERMÍCUL s.n. (arhit.) Linie ornamentală sinuoasă în formă de vierme, folosită în special în Renaştere. [cf. fr. vermiculure]. Trimis de LauraGellner, 13.09 …   Dicționar Român

  • Ioan P. Culianu — Ioan Petru Culianu or Couliano (January 5 1950 ndash; May 21 1991) was a Romanian historian of religion, culture, and ideas, a philosopher and political essayist, and a short story writer. He long served as professor of divinity at the University …   Wikipedia

  • Camil Mureşanu — Born 20 April 1927(1927 04 20) Turda (Transylvania, Romania) Residence Romania …   Wikipedia

  • Тарлев, Василий Павлович — Василий Павлович Тарлев молд. Vasile Tarlev …   Википедия

  • ВОЗРОЖДЕНИЕ — [РЕНЕССАНС] эпоха перехода от средневековой культуры к культуре нового времени (в архитектуре Италии начало XV в. XVI в., в других странах Европы конец XV в. XVI в.); гуманистический характер архитектуры В. отличают ясность структуры сооружений,… …   Строительный словарь

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”