- remitent
- REMITÉNT, remitenţi, s.m. Posesorul unei poliţe. ♦ Girant. – Din fr. rémittent.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98REMITÉNT s. v. girant.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeremitént s. m., pl. remiténţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficremitént adj. m., pl. remiténţi; f. sg. remiténtă, pl. remiténteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREMITÉN//T1 remitenttă (remitentţi, remitentte) 1) (despre boli) Care slăbeşte din intensitate la anumite intervale de timp. 2) Care poate fi remis. /<fr. remittentTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREMITÉN//T2 remitentţi m. Posesor al unei poliţe. /<germ. RemittentTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREMITÉNT s.m. Posesorul unei poliţe. ♦ Girant. [< fr. remettant, germ. Remittent].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNREMITÉNT, -Ă adj. (med.; despre boli) Care scade în intensitate în anumite intervale. ♦ Care poate fi remis, este remis. // s.m. şi f. (jur.) Autor al unei remisiuni. [< fr. rémittent].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNREMITÉNT1 s. m. 1. posesor al unei poliţe. 2. girant. (< germ. Remittent)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNREMITÉNT2, -Ă adj. (despre boli) care prezintă remisiune (2). (< fr. rémittent)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.