regulă

regulă
RÉGULĂ, reguli, s.f. 1. Normă, lege pe baza căreia are loc un proces, se desfăşoară o activitate sau se produce un fenomen; precept. ♦ Mod de a rezolva o serie de probleme care au anumite caracteristici comune. ♢ Regulă de trei = metodă pentru determinarea celei de a patra proporţionale a trei numere date. Regulă de trei simplă = regulă de trei în care numerele sunt direct proporţionale. Regulă de trei compusă = regulă de trei în care cea de a patra proporţională se referă la numere care sunt şi ele deduse printr-o regulă de trei. ♦ Obicei, linie de conduită, principiu conducător. 2. Rânduială, ordine; regularitate. ♢ loc. adv. De regulă = de obicei, în mod obişnuit. În (bună) regulă = în ordine, aşa cum se cuvine. În toată regula = după toate regulile, în lege. 3. (pop.) Menstruaţie. – Din lat. regula, it. regola (cu unele sensuri după fr. règle).
Trimis de dante, 17.11.2008. Sursa: DEX '98

Regulă ≠ debandadă, dezordine
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Antonime

RÉGULĂ s. 1. v. uzanţă. 2. v. canon. 3. v. indicaţie. 4. normă, precept, principiu, rânduială, (înv.) pravilă, tocmeală. (regulă de viaţă.) 5. v. ceremonial. 6. v. precept. 7. v. disciplină. 8. v. ordine. 9. v. rân-duială.
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Sinonime

RÉGULĂ s. v. ciclu, menstruaţie, operaţie, period.
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Sinonime

régulă s. f., g.-d. art. régulii; pl. réguli
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

RÉGUL//Ă regulăi f. 1) Normă potrivit căreia se desfăşoară o activitate; precept. 2) mat. Mod de rezolvare a unor probleme. ♢ regulă de trei (simplă şi compusă) metodă pentru determinarea celei de-a patra mărimi date. 3) Principiu călăuzitor; linie de conduită. regulă de politeţe. ♢ De regulă în mod obişnuit; de obicei. 4) Aşezare a unor obiecte potrivit unor cerinţe. ♢ A face regulă a face ordine. În (bună) regulă aşa cum trebuie; în ordine. În toată regulăa în conformitate cu legea; în deplină ordine. [G.-D. regulii] /<lat. regula, fr. regle
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEX

RÉGULĂ s.f. 1. Normă pe baza căreia are loc un proces, se desfăşoară o activitate sau se produce un fenomen; precept. ♦ De regulă = în mod obişnuit, de obicei. ♦ Principiu, linie de conduită, lege, obicei. 2. Rânduială, ordine, regularitate. [pl. -li, -le. / < lat. regula, cf. it. regola, fr. règle].
Trimis de LauraGellner, 17.11.2008. Sursa: DN

RÉGULĂ s. f. 1. normă pe baza căreia are loc un proces, se desfăşoară o activitate sau se produce un fenomen. o de regulă = în mod obişnuit. 2. principiu conducător, linie de conduită, precept, obicei. 3. rânduială, ordine, regularitate. (< lat. regula, după fr. règle)
Trimis de raduborza, 17.11.2008. Sursa: MDN

régulă (regule), s.f. – Normă. – var. pl. reguli. lat. regula (sec. XIX). Este dubletul lui riglă, s.f. (linie), din ngr. ῥίγλα (Gáldi 246). – Der. regula, vb. (a reglementa; a ordona, a determina; familiar, a pedepsi; arg., a se copula); regulament, s.n. (normă; arg., copulaţie); regularisi, vb. (a regulariza; a corecta, a îmbunătăţi, a pedepsi); regulator, s.m. din fr. régulateur; neregulat, adj. (iregular; adv., fără nici o regulă). Răgulă, s.f. (clasă, castă), cuvînt folosit numai de Dosoftei, poate un latinism, înţeles de el ca "ordin".
Trimis de blaurb, 17.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • Regula — (lat. regula ae f. [Maßstab , Planke]. Transf. [eine Regel, ein Muster, Modell]) ist in der Architektur eine kleine Platte, siehe Regula (Architektur) in der Mathematik eine Methode zum numerischen Berechnen von Nullstellen in Graphen von… …   Deutsch Wikipedia

  • regula — REGULÁ, regulez, vb. I. tranz. 1. A pune în ordine, a aranja, a rândui; a sistematiza. ♦ spec. A pune la punct un mecanism, a face să funcţioneze regulat; a repara. ♦ spec. A regla, a potrivi. 2. fig. (fam.) A pune pe cineva la punct, a l învăţa… …   Dicționar Român

  • regula — rȅgula ž DEFINICIJA razg. 1. obveza koja određuje način rada i ponašanja; pravilo, propis, običaj, red [živim po regulama; to su svakodnevne regule] 2. kat. skup pravila po kojima žive i djeluju redovnici SINTAGMA regula fidei (izg. rȇgula fȉdei) …   Hrvatski jezični portal

  • Regula — f Mainly Swiss: from Latin rēgula rule (of conduct), adopted as a name by early Christians in their zeal for following the precepts laid down by Christ. It was borne by a 3rd century saint who was martyred near Zurich, together with her brother… …   First names dictionary

  • regula — règula dkt. Šv. Benedi̇̀kto Nursiẽčio, šv. Augusti̇̀no, šv. Pranci̇̀škaus Asyžiẽčio, šv. Bazi̇̀lijaus Didžiojo règula …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

  • reguła — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. regułaule {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} przyjęta zwyczajowo lub ujęta w formie przepisu zasada, prawidło postępowania; także: twierdzenie znajdujące potwierdzenie w większości …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • Regŭla — (lat.), 1) gerader Körper, wornach Etwas gerichtet wird, z.B. Lineal, Richtscheit; 2) Richtschnur, Regel; 3) (Orgelb.), so v.w. Register 8); 4) (Bank.), so v.w. Riemen, s. u. Glied 6) B) bb) …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Regula — Regŭla, Heilige, s. Felix (Heiliger) …   Kleines Konversations-Lexikon

  • regula — index canon, law, maxim, principle (axiom), rule (guide), standard Burton s Legal Thesaurus. Wi …   Law dictionary

  • REGULA — I. REGULA Graece Κανὼν, apud Papin, Statium, thebaid. l. 6. v. 593. ubi de Cursus certamine: Iam ruit atque aequum summisit regula limen, Corripuêre leves spatium rectus est vectis, qui demissus transversim eô locô, quô procursuri constiterant,… …   Hofmann J. Lexicon universale

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”