refractiv

refractiv
refractív adj. m., pl. refractívi; f. sg. refractívă, pl. refractíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REFRACTÍV, -Ă adj. 1. care produce refracţie; referitor la refracţie; refractant. 2. care îşi schimbă brusc direcţia. (< fr. réfractif)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • refractant — REFRACTÁNT, Ă adj. refractiv, refringent. (< refracta + ant) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”