- redundant
- REDUNDÁNT, -Ă, redundanţi, -te, adj. Care se referă la redundanţă, care prezintă redundanţă. [var.: redondánt, -a adj.] – Din engl. redundant, fr. redondant.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98REDUNDÁNT adj. v. inutil, nenecesar, netrebuincios, neutil.Trimis de siveco, 15.10.2007. Sursa: Sinonimeredundánt adj. m., pl. redundánţi; f. sg. redundántă, pl. redundánteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREDUNDÁN//T redundanttă (redundantţi, redundantte) Care ţine de redundanţă; propriu redundanţei. /<fr. redondantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREDUNDÁNT, -Ă adj. Referitor la redundanţă, care prezintă redundanţă. v. superfluu. ♦ (Rar; despre stil) Încărcat; plin de emfază, sforăitor. [var. redondant, -ă adj. / < engl. redundant, fr. redondant, lat. redundans].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNREDUNDÁNT, -Ă adj. 1. referitor la redundanţă (1), care prezintă redundanţă. 2. (despre stil) încărcat; plin de emfază, sforăitor. 3. (inform.) care conţine informaţii identice în mai multe părţi ale aceluiaşi sistem de informaţii. (< engl. redundant, fr. redondant)Trimis de raduborza, 24.02.2009. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.