- recoace
- RECOÁCE, recóc, vb. III. tranz. A trata termic un material în stare solidă prin încălzirea până la o anumită termperatură, urmată de o răcire (înceată), în scopul de a-i îmbunătăţi proprietăţile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.; a efectua operaţia de recoacere. – Re1- + coace.Trimis de IoanSoleriu, 01.07.2004. Sursa: DEX '98recoáce vb. coaceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA RECOÁCE recóc tranz. (piese sau materiale metalice) A supune unui tratament de recoacere. /re- + a coaceTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.