Dicționar Român. 2013.
recitare — RECITÁRE, recitări, s.n. Acţiunea de a recita şi rezultatul ei; declamare. ♦ Poezie recitată; text de recitat. – v. recita. Trimis de IoanSoleriu, 01.07.2004. Sursa: DEX 98 RECITÁRE s. declamare, declamaţie, spunere, (rar) debitare, (înv.)… … Dicționar Român
recitaţiune — RECITAŢIÚNE s.f. v. recitaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
spunere — SPÚNERE, spuneri, s.f. (Rar) Faptul de a spune; ceea ce este spus; (pop.) zicală, proverb, sentinţă. – v. spune. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPÚNERE s. 1. exprimare, formulare, pronunţare, rostire, zicere. (spunere unei opinii.)… … Dicționar Român
