- rechiziţionare
- RECHIZIŢIONÁRE, rechiziţionări, s.f. Acţiunea de a rechiziţiona şi rezultatul ei. [pr.: -ţi-o-] – v. rechiziţiona.Trimis de IoanSoleriu, 01.07.2004. Sursa: DEX '98rechiziţionáre s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. rechiziţionării; pl. rechiziţionăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRECHIZIŢIONÁRE s.f. Acţiunea de a rechiziţiona şi rezultatul ei. [pron. -ţi-o-. / < rechiziţiona].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.