- realtoi
- REALTOÍ, realtoiesc, vb. IV. tranz. A altoi2 încă o dată o plantă la care primul altoi nu s-a prins. [pr.: re-al-] – Re1- + altoi2.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98realtoí vb. (sil. -re-al-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. realtoiésc, 3 sg. realtoiéşteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.