- rastel
- RASTÉL, rastele, s.n. 1. Suport compartimentat, făcut din bare de lemn sau de metal, pentru păstrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc. 2. Subansamblu al unor maşini de filat şi al maşinilor de răsucit firele textile având rolul de a susţine materialul cu care sunt alimentate aceste maşini1. [pl. şi: rasteluri] – Din it. rastello, germ. Rastel.Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX '98rastél s. n., pl. rastéle /rastéluriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRASTÉL rasteluri n. Suport compartimentat de care se reazemă anumite obiecte (arme, schiuri, biciclete etc.). [pl. şi rastele] /<it. rastello, germ. RastelTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXRASTÉL s.n. Suport pe care se reazemă arme, schiuri etc. [pl. -le, -luri. / < it. rastello, germ. Rastel cf. lat. rastellum].Trimis de LauraGellner, 05.03.2007. Sursa: DNRASTÉL s. n. suport compartimentat pe care se reazemă arme, schiuri, biciclete etc. (< it. rastello, germ. Rastel)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNrastél (rastéluri), s.n. – Suport, întăritură. – var. răstel. it. rastello, cf. sp. rastel (Scriban). Nu este posibilă der. direct din lat. rastĕllus (Philippide, Principii, 490, cf. Densusianu, Filologie, 448.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.