rarefiere

rarefiere
RAREFIÉRE, rarefieri, s.f. Acţiunea de a (se) rarefia şi rezultatul ei; rarefacţie. ♦ Rărire patologică a unui ţesut organic. [pr.: -fi-e-] – v. rarefia.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RAREFIÉRE s. rarefacţie, (rar) rarificare. (rarefiere aerului.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

rarefiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. rarefiérii; pl. rarefiéri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RAREFIÉR//E rarefierei f. 1) v. A RAREFIA şi A SE RAREFIA. 2) med. Rărire a unui ţesut anatomic (prin atrofie). [Sil. -fi-e-] /v. a (se) rarefia
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RAREFIÉRE s.f. Acţiunea de a (se) rarefia şi rezultatul ei; rarefacţie, rărire. ♦ (med.) Rărire patologică a unui ţesut. [pron. -fi-e-. / < rarefia].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • rarefacţie — RAREFÁCŢIE, rarefacţii, s.f. (Rar) Rarefiere. – Din fr. raréfaction. Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX 98  RAREFÁCŢIE s. rarefiere, (rar) rarificare. (rarefacţie aerului.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  rarefácţie s …   Dicționar Român

  • condensare — CONDENSÁRE, condensări, s.f. 1. Faptul de a (se) condensa. 2. (chim.; în sintagma) Reacţie de condensare = reacţie între doi compuşi chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. – v. condensa. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • osteoporoză — OSTEOPORÓZĂ, osteoporoze, s.f. Stare patologică caracterizată prin rarefierea oaselor. [pr.: te o ] – Din fr. ostéoporose. Trimis de ana zecheru, 14.05.2004. Sursa: DEX 98  osteoporóză s. f. (sil. te o ), g. d. art. osteoporózei; pl. osteoporóze …   Dicționar Român

  • rarificare — RARIFICÁRE, rarificări, s.f. (Rar) Acţiunea de a rarifica şi rezultatul ei. – v. rarifica. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RARIFICÁRE s. v. rarefacţie, rarefiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  rarificáre s. f …   Dicționar Român

  • subţietură — subţietúră, subţietúri, s.f. (înv.) 1. scădere a grosimii; contracţiune, stricţiune, subţiere. 2. scădere a concentraţiei sau a consistenţei unor corpuri lichide sau vâscoase; diluare. 3. scădere a densităţii unor corpuri în stare gazoasă;… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”