radiogoniometru

RADIOGONIOMÉTRU, radiogoniometre, s.n. Instalaţie de radio-recepţie folosită în radiogoniometrie, în navigaţia fără vizibilitate şi în radiolocaţie, pentru determinarea direcţiei din care sunt emise semnalele radio. [pr.: -di-o-go-ni-o-] – Din fr. radiogoniomètre.

Trimis de LauraGellner, 02.07.2004. Sursa: DEX '98



radiogoniométru s. n. (sil. -di-o-); pl. radiogoniométre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RADIOGONIOMÉTR//U radiogoniometrue n. tehn. Aparat de radiorecepţie pentru determinarea direcţiei din care vine o radioemisie, folosit în navigaţia fără vizibilitate şi în radiolocaţie; radiopelengator. [Sil. -di-o-go-ni-o-] /<fr. radiogoniometre

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



RADIOGONIOMÉTRU s.n. Instalaţie de radiorecepţie care permite să se determine direcţia din care vine o radioemisiune. [cf. fr. radiogoniomètre].

Trimis de LauraGellner, 02.03.2007. Sursa: DN



RADIOGONIOMÉTRU s. n. aparat de radiorecepţie pentru determinarea direcţiei din care vine o radioemisiune. (< fr. radiogoniomètre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN