radical

radical
RADICÁL, -Ă, radicali, -e, adj., s.m. I. adj. 1. De bază, fundamental, esenţial. ♦ (Adverbial) Din temelie, cu desăvârşire, complet. ♦ (Despre tratamente, leacuri) Care vindecă în întregime, complet. 2. Care preconizează reforme adânci, acţiuni hotărâtoare; schimbări fundamentale. II. s.m. 1. (mat.) Rădăcină. ♦ Simbolul matematic care exprimă o extragere de rădăcină. ♢ (mat.; în sintagmele) Axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeaşi putere faţă de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care uneşte centrele cercurilor. Plan radical = locul geometric al punctelor din spaţiu având aceeaşi putere faţă de două sfere date, reprezentat printr-un plan. 2. (chim.) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într-o reacţie chimică şi care se comportă ca un element unic. 3. (lingv.) Rădăcină. – Din fr. radical, germ. Radikal.
Trimis de claudia, 18.04.2008. Sursa: DEX '98

RADICÁL adj., s. 1. adj. v. esenţial. 2. adj. v. drastic. 3. s. (mat.) rădăcină. (radical al unui număr.) 4. s. (lingv.) rădăcină. (radical al unui cuvânt.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

radicál adj. m., pl. radicáli; f. sg. radicálă, pl. radicále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

radicál s. m., pl. radicáli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RADICÁL1 adv. Din temelie; cu desăvârşire; în întregime; complet. /<fr. radical, germ. Radikal
Trimis de siveco, 20.04.2008. Sursa: NODEX

RADICÁL2 radicală (radicali, radicale) 1) Care ţine de esenţa lucrurilor sau a fenomenelor; de bază; fundamental; esenţial. Deosebire radicală. 3) şi substantival (despre persoane sau despre ma-nifestările lor) Care ţine de radicalism; propriu radicalismului. 3) (despre tratamente, medicamente) Care vindecă complet. /<fr. radical, germ. Radikal
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RADICÁL3 radicală (radicali, radicale) (despre legume, spini etc.) Care creşte de la rădăcină. /<fr. radical, germ. Radikal
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RADICÁL4 radicali m. 1) mat. Număr care, ridicat la o anumită putere, dă numărul dat; rădăcină. 2) mat. Simbol care indică operaţia de extragere a rădăcinii. 3) chim. Grup de atomi care se comportă în reacţiile chimice ca un element unic, fără a se modifica. 4) lingv. Parte a unui cuvânt, dotată cu sens lexical, care este comună tuturor cuvintelor din aceeaşi familie; rădăcină. /<fr. radical, germ. Radikal
Trimis de siveco, 18.10.2007. Sursa: NODEX

RADICÁL, -Ă adj. I. 1. Din temelie, complet; fundamental, de bază. ♦ (Despre tratamente, medicamente etc.) Care vindecă complet. 2. Care preconizează, care propagă reforme mari, acţiuni hotărâtoare. 3. În termeni tehnici, în stil neologic. II. 1. Număr care, ridicat la o putere, dă un alt număr. ♦ Simbol matematic (?), care arată operaţia de extragere de rădăcină. 2. Grup atomic care rămâne neschimbat într-o reacţie chimică şi care, obişnuit, nu există în stare liberă. 3. (lingv.) Element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie şi care conţine sensul lexical al cuvântului; rădăcină. [< fr. radical, it. radicale, cf. lat. radicalis < radix – rădăcină].
Trimis de LauraGellner, 28.02.2007. Sursa: DN

RADICÁL, -Ă I. adj. 1. din temelie, complet; fundamental, de bază; (adv.) radicalmente. ♢ (despre tratament, medicamente etc.) care vindecă complet. 2. care preconizează reforme mari, acţiuni hotărâtoare. ♢ (despre oameni sau grupări politice; (şi s. m.) care preconizează o serie de reforme în activitatea socială. 3. care cuprinde rădăcina cuvântului. II. s. m. 1. (mat.) număr care, ridicat la o putere, dă numărul dat; rădăcină. ♢ simbol matematic care arată operaţia de extragere de rădăcină. o axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeaşi putere faţă de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care uneşte centrele cercurilor; plan radical = locul geometric al punctelor din spaţiu având aceeaşi putere faţă de două sfere date, reprezentat printr-un plan. 2. grup atomic care rămâne neschimbat într-o reacţie chimică şi care, în mod obişnuit, nu există în stare liberă. 3. (lingv.) element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie şi conţine sensul lexical al cuvântului; rădăcină. (< fr. radical, lat. radicalis, germ. Radikal)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР
Synonyms:
, , , , , , , , , , / , , , , , / , , , , , , , , , , , /


Look at other dictionaries:

  • radical — radical, ale, aux [ radikal, o ] adj. et n. • fin XVe; bas lat. radicalis, de radix « racine » I ♦ Adj. 1 ♦ Qui tient à l essence, au principe (d une chose, d un être). ⇒ foncier, fondamental; absolu. « L instinct le plus radical dans l homme, le …   Encyclopédie Universelle

  • radical — radical, ale (ra di kal, ka l ) adj. 1°   Terme de botanique. Qui appartient à la racine, qui part de la racine. Pédoncules radicaux.    Feuilles radicales, celles qui naissent si près de la racine, qu elles semblent en sortir et non de la tige.… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Radical — Rad i*cal (r[a^]d [i^]*kal), a. [F., fr. L. radicalis having roots, fr. radix, icis, a root. See {Radix}.] 1. Of or pertaining to the root; proceeding directly from the root. [1913 Webster] 2. Hence: Of or pertaining to the root or origin;… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Radical — (from Latin radicis , genitive of radix root ) can refer to many different things and concepts.Mathematics*The symbol √ used to indicate the square root or nth root *Radical of an algebraic group, a concept in algebraic group theory *Radical of… …   Wikipedia

  • Radical — Saltar a navegación, búsqueda El término radical viene del latín radix ( raíz ), significa así de raíz o de base, refiriéndose sobre todo a un punto de vista profundo, sustancial, más aún si es aplicado a alguna convicción, práctica, análisis o… …   Wikipedia Español

  • Radical — Rad i*cal (r[a^]d [i^]*kal), n. 1. (Philol.) (a) A primitive word; a radix, root, or simple, underived, uncompounded word; an etymon. (b) A primitive letter; a letter that belongs to the radix. [1913 Webster] The words we at present make use of,… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • radical — adjetivo 1. De la raíz: El morfema radical de amar es am . 2. (antepuesto / pospuesto) Que se produce de manera total, sin ninguna limitación: cambio radical. Las radicales reformas emprendidas por el Ayuntamiento han levantado protestas. Se ha… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • radical — [rad′i kəl] adj. [ME < LL radicalis < L radix (gen. radicis), ROOT1] 1. a) of or from the root or roots; going to the foundation or source of something; fundamental; basic [a radical principle] b) extreme; thorough [a radical change in one… …   English World dictionary

  • radical — (Del lat. radix, īcis, raíz). 1. adj. Perteneciente o relativo a la raíz. 2. Fundamental, de raíz. 3. Partidario de reformas extremas, especialmente en sentido democrático. U. t. c. s.) 4. Extremoso, tajante, intransigente. 5. Bot. Dicho de… …   Diccionario de la lengua española

  • Radical 2 — meaning vertical stroke is one of six of the 214 Kangxi radicals that are composed of only one stroke.In the Kangxi Dictionary there are only 21 characters (out of 40 000) to be found under this radical.Radical 1 (橫 héng) is one of the Eight… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”