rabotare

rabotare: RABOTÁRE, rabotări, s.f. Acţiunea de a rabota şi rezultatul ei; rabotaj, rabotat. – v. rabota.

Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RABOTÁRE s. (tehn.) rabotaj, rabotat. (rabotare unei suprafeţe metalice.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

rabotáre s. f., g.-d. art. rabotării; pl. rabotări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RABOTÁRE s.f. Acţiunea de a rabota şi rezultatul ei; rabotaj; rabotat. [< rabota].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

rabotaj — RABOTÁJ, rabotaje, s.n. Rabotare. – Din fr. rabotage. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RABOTÁJ s. v. rabotare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime rabotáj s. n., pl. rabotáje … Dicționar Român
rabotat — RABOTÁT s.n. Rabotare. – v. rabota. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RABOTÁT s. v. rabotare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime rabotát s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
şeping — ŞÉPING, şepinguri, s.n. Maşină de rabotat la care mişcarea principală (cea a sculei aşchietoare) este efectuată pe o direcţie perpendiculară pe dimensiunea mai mare a piesei. – Din engl. shaping. Trimis de LauraGellner, 28.04.2004. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
rabota — RABOTÁ, rabotez, vb. I. tranz. A prelucra prin aşchiere suprafaţa unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. ♢ Maşină de rabotat = maşină unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operaţia de rabotare; raboteză. – Din fr. raboter. Trimis de RACAI … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias