rabinic

rabinic
RABÍNIC, -Ă, rabinici, -ce, adj. De rabin. – Din germ. rabinisch, fr. rabbinique.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

rabínic adj. m., pl. rabínici; f. sg. rabínică, pl. rabínice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RABÍNIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la rabini, caracteristic rabinilor. [cf. fr. rabbinique, germ. rabinisch].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

RABÍNIC, -Ă adj. propriu rabinilor. o limbă rabinică (sau talmudică) = limbă ebraică postbiblică. (< fr. rabbinique)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • rabínic — ra|bí|nic Mot Pla Adjectiu variable …   Diccionari Català-Català

  • rabin — RÁBIN, rabini, s.m. Conducător religios al unei comunităţi mozaice. [acc. şi: rabín] – Din pol. rabin, germ. Rabbiner. cf. fr. r a b b i . Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RABÍN s. (bis.) ( …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”