- abia
- ABIÁ adv. 1. (Modal) Cu greu, cu greutate; anevoie. 2. (Cantitativ, intensiv) foarte puţin, aproape de loc. 3. (Temporal) De foarte puţină vreme; de îndată ce, numai ce; chiar atunci, tocmai. 4. Cel puţin; măcar, barem. – lat. ad vix.Trimis de ana_zecheru, 04.03.2009. Sursa: DEX '98ABIÁ adv. 1. doar, numai, tocmai, (reg.) taman. (Răspunsul îi vine abia a doua zi.) 2. anevoie, greu. (abia a scăpat cu viaţă.)Trimis de siveco, 04.03.2009. Sursa: Sinonimeabiá adv. (sil. -bia)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficde-abiá loc. adv. (tempo rapid)Trimis de siveco, 06.10.2008. Sursa: Dicţionar ortograficABIÁ adv. (uneori repetat) 1) Cu greu; anevoie. abia merge. 2) Foarte puţin; mai de loc. abia se vede. 3) De foarte puţin timp. abia a intrat. 4) Doar; numai. abia după aceea. 5) Cel puţin; măcar; barem. abia se va astâmpăra. [Sil. a-bia] /Trimis de siveco, 06.06.2006. Sursa: NODEXabiá, adv. – 1. De foarte puţină vreme, tocmai (introduce o acţiune care tocmai s-a terminat). – 2. Cu greu, anevoie. Mr. avia < lat. *ad vĭx (Cipariu, Arhiv.., 109; Philippide, Principii, 91; Puşcariu, 3; Candrea-Dens., 2; REW 224; DAR); cf. surs. vess, v.sp. abés, avés, v.port. tamalavés. A paragogic este normal cu funcţii adv., cf. aci(ia), aiure(a), acole(a); este deci inutilă explicaţia lui Candrea-Dens., care pleacă de la relaţii sintactice. Este greşită ipoteza că s-ar baza pe sl. abije "imediat" (Cihac). – Din rom. provine săs. (d)abja.Trimis de blaurb, 17.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.