- pătrăţel
- PĂTRĂŢÉL, -EÁ, -ÍCĂ, pătrăţele, s.n. şi f. Diminutiv al lui pătrat (1). ♦ Mic obiect în formă de cub sau de paralelipiped. – Pătrat + suf. -el, -ea, -ică.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98pătrăţél s. n. (sil. -tră-), pl. pătrăţéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.