pătiuc — pătiúc, pătiúcuri, s.n. (reg.) postament de scânduri pe care se aşează fânul sau snopii în stog; păteac. Trimis de blaurb, 05.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pătuc — PĂTÚC, pătucuri, s.n. Pătuţ. – Pat1 + suf. uc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PĂTÚC s. pătuţ, (rar) pătişor, pătuleţ, (pop.) pătucean, (înv. şi reg.) pătucel, (reg.) păteac, pătie, pătui, (înv.) păticean. (Un pătuc de copil.) … Dicționar Român
pătul — PĂTÚL1, pătule, s.n. 1. Construcţie cu pereţii din şipci, din nuiele împletite etc., ridicată pe un postament la mică înălţime deasupra solului, care serveşte la păstrarea porumbului (în ştiuleţi); p. gener. hambar pentru cereale. 2. (pop.) Coteţ … Dicționar Român
pătuţ — PĂTÚŢ, pătuţuri, s.n. Diminutiv al lui pat1; spec. pat1 de copil; pătişor, pătuc, pătucean. – Pat1 + suf. uţ. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PĂTÚŢ s. pătuc, (rar) pătişor, pătuleţ, (pop.) pătucean, (înv. şi reg.) pătucel, (reg … Dicționar Român