- axă
- ÁXĂ1, axe, s.f. Dreapta care se consideră orientată într-un anumit sens. ♦ Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă) care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mişcarea de rotaţie a unui corp în jurul lui însuşi. ♦ Axa lumii = prelungire a dreptei care uneşte polii pământului până la intersecţia cu sfera cerească. – Din fr. axe.Trimis de ana_zecheru, 19.06.2002. Sursa: DEX '98ÁXĂ2 s.f. v. ax.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ÁXĂ s. (mat.) dreaptă orientată.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeáxă s. f. /ax s. n. (mat., fiz.), pl. áxeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficÁX//Ă axăe f. 1) Dreaptă reală sau închipuită care trece prin centrul unui corp. axăa pământului. 2) Dreaptă care delimitează părţi simetrice pe o suprafaţă, pe un corp. /<fr. axe, lat. axis, germ. AchseTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXÁXĂ s.f. 1. Linie dreaptă, reală sau închipuită, care trece prin centrul unui corp şi împrejurul căreia acel corp se roteşte sau se poate roti. ♦ Dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mişcarea de rotaţie a unui corp ceresc. 2. Linie dreaptă care delimitează părţi simetrice pe un corp, pe o suprafaţă etc. 3. Ax. [< fr. axe, germ. Achse, cf. lat. axis – osie].Trimis de LauraGellner, 07.03.2006. Sursa: DNáxă (áxe), s.f. – Dreaptă orientată într-un anumit sens. – var. (înv.) axon. gr. ἄξων (sec. XVII, cf. Gáldi 156) şi modern din fr. axe. – Der. axial, adj.; axilar, adj.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERÁXĂ s. f. 1. dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens. 2. (tehn.) linie dreaptă care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic. o axă de rotaţie = dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mişcarea de rotaţie a unui corp; axă optică = linie care trece prin centrul corneei şi prin centrul optic al ochiului; axă de simetrie = linie a unui corp sau a unei suprafeţe faţă de care acestea prezintă anumite proprietăţi de simetrie. 3. (astr.) axă a lumii = prelungire a dreptei care uneşte polii Pământului până la intersecţia cu sfera cerească. 4. grup constituit în timpul celui de-al doilea război mondial de Germania, Italia şi aliaţii lor. (< fr. axe, germ. Achse)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.