- purcezător
- purcezătór, purcezătoáre, adj. (înv.) 1. care porneşte, care pleacă. 2. care provine, care îşi are originea, începutul; care emană din ...Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
purcezător
Look at other dictionaries:
purcede — PURCÉDE, purcéd, vb. III. intranz. (pop.) A pleca, a porni la drum. ♦ intranz. şi refl. (Despre lucruri şi despre fenomene văzute în mişcare, în evoluţie) A începe, a (se) porni, a (se) dezlănţui. ♢ expr. (intranz.) A purcede grea (sau… … Dicționar Român
